Fasole verde cu şuncă

Posted in , , ,

  • 200 g de fasole verde
  • 4 felii de şuncă

Se spală fasolea şi se înmoaie 10 minute în apă clocotită cu sare. Apoi se scurg.
Se împart păstăile în patru legături şi se taie la aceeaşi dimensiune. Se înfăşoară cu o felie de şuncă şi se prăjesc uşor în ulei sau unt pe fiecare parte.
Se servesc calde.

Fasole Dhansak

Posted in , , ,

  • 400 g fasole roşie
  • 600 g roşii tocate
  • 100 g linte
  • 200g ciuperci feliate
  • o vânătă
  • un cartof
  • doi morcovi
  • o ceapă tăiată julien
  • 2 căţei de usturoi zdrobiţi
  • ulei
  • ghimbir
  • 2 linguriţe curry
Preparare

Fasolea, lăsată la înmuiat cu o zi în urmă, se pune la fiert.
Între timp, vânăta, cartoful şi morcovii se taie cubuleţe şi se fierb 10 minute în apă fierbinte, apoi se scurg.
Se călesc ceapa şi usturoiul în ulei timp de 5 minute până se înmoaie şi se adaugă ghimbirul, curry-ul şi piureul de roşii. Se ţine pe foc 5 minute.
Lintea se fierbe în apă fierbinte circa 10 minute, după care se pun şi restul îngredientelor, cu excepţia fasolei şi se fierb într-o oală acoperită timp de 15 minute.
La final, se adaugă fasolea şi se mai ţine la fiert circa 5 minute.

Scrumbie cu ciuperci şi porumb

Posted in , ,

  • 4 scrumbii
  • o lămâie
  • 2 roşii
  • 4 căţei de usturoi
  • o ceapă
  • sare, piper

Pe un pat de felii de roşii, se umple scrumbia (curăţaţă şi spălată bine cu apă rece) cu felii de roşii, de lămâie, ceapa tăiată julien şi usturoiul zdrobit. Se împachetează în folie de aluminiu şi se lasă la cuptorul preîncălzit timp de 30 de minute.
Între timp se prepară picanta garnitură de ciuperci cu boabe de porumb, pentru care vom folosi:

  • 250 g ciuperci înjumătăţite
  • 3 roşii tocate mărunt
  • 1 ceapă tocată mărunt
  • 1 ardei gras tocat mărunt
  • 100 g porumb la conservă
  • 1/2 linguriţă ghimbir strivit
  • 1 linguriţă usturoi strivit
  • 2 ardei iuţi tocaţi
  • sare, piper
  • 1 lingură ulei
  • coriandru

Se încălzeşte uleiul într-o tigaie şi se prăjeşte ceapa, până când devine aurie, apoi se adăugă ghimbirul, usturoiul şi ardeii iuţi. Se lasă la fiert timp de 2 minute, se adaugă roşiile şi se mai lasă la fiert timp de 5 minute. Apoi se adaugă ciupercile, porumbul şi ardeiul gras. Se amestecă timp de câteva minute, până la frăgezire. Când este gata, se garniseşte cu frunze tocate de coriandru.

Sos alb

Posted in ,

  • 40 g unt
  • 40 g făină
  • 400 ml lapte
  • ½ linguriţă sare
  • piper măcinat

Untul se pune la topit, într-o cratiţă, pe foc. Când s-a înmuiat, se pune făina, amestecând continuu timp de 3-4 minute pentru a nu se prinde şi ca făina să nu-şi schimbe culoarea. Totul se stinge cu 300 ml lapte rece şi se amestecă bine să nu se formeze cocoloaşe. Când începe să clocotească, se adaugă restul de lapte, puţin câte puţin, sarea şi piperul. Se lasă să fiarbă încet aproximativ 20 de minute. Sosul se strecoară printr-o sită fină sau tifon, în altă cratiţă, apoi se topeşte cu puţin unt. Cratiţa se aşază într-un vas mai mare cu apă fierbinte pentru a menţine sosul cald până la întrebuinţare.

Piure de conopidă

Posted in ,

Se fierb 500 g de conopidă, se scurge bine, fără să fie răcită în apă şi se trece prin sită.
Se prepară un sos alb cu smântână şi se adaugă 150 g parmezan ras şi se amestecă cu pireul.
Preparatul se dă la cuptor şi se ţine până începe să se rumenească. Se serveşte fierbinte, cu smântână.

Sos de lămâie

Posted in ,

Într-o crăticioară se amestecă 3 gălbenuşuri cu o lingură de făină, o ceşcuţă de apă şi zeama de la două lămâi. Se adaugă zahăr după gust, coaja rasă a unei lămâi, o lingură de unt şi 5 linguri de vin alb.
Se amestecă totul foarte bine şi se lasă pe foc mic, amestecând tot timpul şi având grijă să nu clocotească, iar apoi se trece prin sită.
Poate fi servit cu rasol de vită sau de pasăre.

Pentru peşte sau ficat, se poate prepara un sos de lămâie astfel: se bat 150 ml de ulei până se tulbură, după care se adaugă 250 ml de apă carbogazoasă şi zeama a 2-3 lămâi şi sare. Se amestecă apoi se adaugă pătrunjel verde tocat şi piper şi se continuă amestecarea până la omogenizare.

Pentru grătar sau creier pané, sosul de lămâie se prepară din 50 g unt, 50 g făină, 350 ml supă de oase, zeama a două lămâi.
Se topeşte unul în care se căleşte făina fără a se rumeni. Se stinge cu supa de oase, se fierbe 15 minute, se adaugă zeama de lămâie şi se potriveşte de sare şi piper.

Tiramisu de căpşuni cu petale de trandafiri

Posted in , , ,

Nici până astăzi nu s-a clarificat care este originea acestui desert acum la modă, datorită faptului că mai multe regiuni ale Italiei, cum ar fi: Veneţia, Lombardia, Piemonte ori Toscana, îşi dispută paternitatea acestei prăjituri. Şi cum orice este legat de istorie are şi o legendă, tiramisu este deseori asociat ori cu ducele Cosimo al III-lea de Medici (1670-1723), ori cu primul ministru Camillo Benso, conte de Cavour (1810-1861).
În trecut, tiramisu, care s-ar putea traduce prin „ridică-mă” – probabil o aluzie la curtezanele veneţiene care, se spune, obişnuiau să pregătească amanţilor acest desert – se mai numea şi supa ducelui sau bagatelă toscană, ceea ce te duce cu gândul la faimoasa Catedrală din Siena a cărei faţadă a fost lucrată de către Giovanni Pisano în dulcele stil... gotic toscan cu aproape 4 secole înaintea apariţiei desertului despre care vorbim astăzi.
Aşadar, dincolo de legendele sale, tiramisu este de fapt un desert italian pe care îl putem găsi în toate meniurile restaurantelor din întrega lume. Deşi reţeta originală cuprinde doar ingredientele: biscuiţi de şampanie, ouă, zahăr, brânză mascarpone, pudră de cacao, miere şi apă carbogazoasă, astăzi putem găsi zeci, dacă nu sute, de reţete tiramisu, care mai de care mai gustoase.
Pentru ceea ce vă propun astăzi, ne-ar trebui:
  • 3 albuşuri
  • 6 gălbenuşuri
  • 150 g zahăr pudră
  • 80 g făină
  • 125 g brânză mascarpone
  • 200 ml smântână
  • 100 g căpşuni congelate
  • 1/2 pahar de apă
  • 6 petale de trandafir
Prepararea biscuiţilor
1. Se bat albuşurile spumă, apoi se adaugă treptat 80 grame de zahăr.
2. Se amestecă bine până devine fermă.
3. Se adaugă 3 gălbenuşuri şi făina şi se amestecă uşor.
4. Se întinde aluatul într-o tavă tapetată cu hârtie de copt şi se introduce în cuptorul preîncălzit timp de 10-12 minute.
Prepararea cremei
1. Se bat 3 gălbenuşuri cu 50 g zahăr până se albeşte, apoi se adaugă brânza şi se amestecă uşor
2. Se pune la rece.
Preparare tiramisu
1. Căpşunile, apa şi restul zahărului se amestecă la mixer până se obţine o cremă.
2. Cu ajutorul unui pahar, se taie biscuiţii.
3. Se pune crema de căpşuni pe fundul unui pahar apoi un biscuite şi crema de tiramisu.
4. Se mai pune un strat de cremă de căpşuni, un biscute şi se încheie cu un strat de cremă de tiramisu. Apoi se pune la rece.
5. Se decorează fiecare pahar cu câte o petală de trandafir.

Pateuri cu roşii şi caşcaval

Posted in , ,

  • 110 g caşcaval
  • 180 g făină
  • 60 g pulbere de migdale
  • 90 g unt topit
  • 2 ouă
  • 4 bucăţi de roşii marinate în ulei de măsline
  • busuioc

Preparare

Se amestecă făina şi praful de migdale. Se adaugă sare şi piper. Se încorporează untul topit, ouăle bătute ca la omletă şi 50 ml de apă. Se amestecă până se obţine un aluat moale.
Se adaugă roşiile tocate, caşcavalul tăiat în felii subţiri şi busuiocul tocat mărunt. Se împarte acest amestec în matriţe pentru a financiare şi coace 20 de minute în cuptor.
Se servesc calde, cu o salată asezonată cu oţet balsamic.
Caşcavalul poate fi înlocuit cu emmentaler, edam, gouda sau reblochon

Sfat: Sos pentru vânat

Posted in , , ,

Se prepară un rântaşdintr-o lingură şi jumătate de untură şi două linguri de făină. Când rântaşul s-a rumenit puţin, se adaugă o ceapă tăiată mărunt care se lasă puţin să se rumenească, o lingură de zahăr pisat, o cană de supă de vacă sau apă fierbinte, 10 boabe de piper, o linguriţă de sare şi o frunză de dafin.
Separat, se prăjesc într-o lingură de untură un morcov, un păstârnac şi o ceapă tăiate felii subţiri.
Când s-au prăjit, se toarnă sosul prin sită şi se mai lasă să fiarbă la foc mic circa 15 minute.
La sfârşit, se adaugă două linguri de smântână acrită cu oţet sau zeamă de lămâie.
Acest sos se poate servi cu orice vânat.

Gulii umplute

Posted in , ,

  • 200 g carne tocată de porc
  • 200 g carne tocată de vită
  • 10-15 gulii
  • o ceapă
  • 50 g orez
  • 50 g bulion
  • 100 g ulei
  • 50 g unt
  • 5 linguri smântână
  • 2 linguri făină
  • pătrunjel tocat
  • sare, piper
Preparare

Guliile se curăţă de coajă, li se taie în partea de sus câte un capac, apoi se scoate miezul.
Carnea se amestecă cu ceapa călită şi cu orezul fiert. Cu această compoziţie se umplu guliile care apoi se prăjesc în ulei încins, pe toate părţile, până când devin aurii.
În grăsimea rămasă, se pune bulionul şi se stinge cu apă fierbinte. Pentru a se lega sosul, se adaugă untul în care s-a încorporat făina. Acest sos se strecoară peste guliile aşezate într-o cratiţă şi se lasă la fiert la foc mic. Când guliile sunt aproape fierte, se dau la cuptor pentru aproape 20 de minute.
Se servesc calde cu iaurt sau smântână.

Ruladă de spanac cu fructe de mare şi orez

Posted in , , ,

  • 1 kg spanac
  • 6 ouă
  • 150 g orez bob cu bob
  • 3 linguri ulei de soia
  • 1 linguriţă oţet fin
  • 1 linguriţă zahăr
  • 100 g făină
  • 300 ml lapte
  • 200 g fructe de mare sau peşte afumat
  • sare


1. Spanacul spălat şi curăţat se pune în apă clocotită pentru 10-15 minute.
2. După ce s-a fiert, se scurge şi se toacă mărunt.
3. Se amestecă gălbenuşurile cu făina, se adaugă spanacul şi la final albuşurile bătute spumă
4. Se toarnă compoziţia în tava aragazului unsă cu ulei de soia şi se dă la cuptor. Nu se lasă să se coacă foarte tare. Când este gata se răstoarnă pe o folie de copt.
5. Orezul, spălat şi lăsat la muiat cel puţin 30 minute, se fierbe în apă sau în aburi. După ce a fiert, se pune într-un bol, se adaugă o linguriţă de oţet fin, una de sare şi una de zahăr şi se amestecă continuu până se aerează bine. Apoi se lasă să se răcească la temperatura camerei.
6. Fructele de mare se fierb separat aproape un sfert de oră. Dacă folosiţi peşte afumat, acesta se taie în cubuleţe mici.
7. Peste spanac se toarnă orezul amestecat cu fructele de mare sau cu peştele afumat. Folosind hârtia de copt, se rulează şi se dă la cuptor într-o tavă de copt pentru 5-6 minute.

Poftă bună!

Ruladă de spanac cu şuncă

Posted in , ,

  • 500 g spanac
  • 3 linguri ulei
  • 100 g făină
  • 300 ml lapte
  • 150 g şuncă
  • 100 g smântână
  • 3 ouă
  • piper măcinat, sare

Preparare

Din ulei, făină şi lapte se prepară un sos alb foarte legat. Complet rece, i se adaugă, amestecând continuu, gălbenuşurile, spanacul fiert, scurs şi trecut prin sită, albuşurile bătute spumă tare, sare şi piper după gust. Compoziţia se toarnă într-o formă pentru cuptor care se unge bine şi se pune la copt. Deasupra se presară cu şuncă tăiată mărunt şi cu smântână încălzită. Se rulează şi se serveşte imediat.
Puţin caşcaval ras presărat pe ruladă va da un gust şi mai plăcut.

Guguluf moldovenesc

Posted in , ,

  • 1 kg cartofi
  • 2 cepe
  • 100 g făină
  • 2 ouă
  • 100 ml lapte
  • 1oo ml ulei
  • 10 g drojdie proaspătă
  • piper măcinat, sare
  • bicarbonat de sodiu

Preparare

Cartofii se pun la fiert într-un vas cu sare. După ce au fiert, se sfărâmă cu telul, iar jumătate din cantitatea de piure se amestecă împreună cu ceapa tăiată mărunt şi călită, uleiul şi cu piperul.
Separat, din drojdie, amestecată cu laptele călduţ şi cu puţină făină, se pregăteşte un aluat care se lasă să crească 15-20 de minute. După ce a crescut, se adaugă restul de făină, bicarbonatul, un ou şi restul de piure. Se sărează, se frământă totul până când se obţine un aluat tare care apoi se taie în bucăţi egale. Fiecare bucată de aluat se întinde, se umple cu compoziţia de cartofi, pregătită cu ceapă şi se împachetează, dându-i o formă rotundă. Guguluful se aşază într-o tavă, se unge deasupra cu ou bătut şi se dă la cuptor pentru a se rumeni.

Mămăligă cu şuncă afumată la cuptor

Posted in , ,

Deunăzi am dat peste câteva notiţe ale bunicii şi mi-am amintit cu ocazia asta de o reţetă delicioasă: mămăligă cu şuncă afumată la cuptor.
  • 200 g şuncă afumată
  • 300 g telemea de vacă
  • mămăligă
  • 100 g unt
  • 2 linguri de ulei
Mămăliga rece se taie felii. Feliile nu trebuie sa fie prea groase, pentru a putea savura toate ingredientele.
Într-un vas uns cu ulei sau cu unt se intercalează straturile de mămaligă, de telemea şi feliile de şuncă afumată. Deasupra se pun cubuleţe de unt şi se dă apoi la cuptor să se rumenească.
Poftă bună!

Lichior de bere

Posted in , ,

Lichiorul de bere este o băutură uşor de realizat, cu un gust misterios şi plin de calorii, care nu e pe nedrept ridicat în pretenţioasa lojă a lichiorurilor.

  • 500 ml bere neagră
  • 180 g zahăr
  • 200 ml alcool
  • esenţă de vanilie
  • frunze de mentă

Se caramelizează uşor zahărul, peste care se toarnă berea neagră şi se fierbe la foc mic cu puţină esenţă de vanilie. După ce a fiert, se lasă la răcit 10 minute după care se adaugă alcoolul şi se amestecă până la omogenizare.
Se serveşte rece, cu frunze proaspete de mentă.

Ouă cu hrean

Posted in , ,

  • 6 ouă fierte tari
  • 200 g smântână
  • 2 linguri ulei de măsline
  • 2 linguri zeamă de lămâie
  • 2 linguriţe hrean ras
  • pătrunjel verde tocat fin
  • sare
  • piper

Ouăle se decojesc, se taie felii sau sferturi şi se presară hreanul ras.
Apoi se stropesc cu un amestec făcut din uleiul de măsline, zeama de lămâie, sarea şi piperul.
Se acoperă cu smântână peste care se presară pătrunjelul verde.

Tartă de mac şi brânză

Posted in , ,

Astăzi, de 8 martie, după ce vă asiguraţi că soţia nu va „beneficia” la serviciu de un program scurt, rupeţi ultimele ore de lucru de la birou şi fugiţi acasă pentru a pregăti o tartă de mac şi brânză, un desert delicios recomandat de către inepuizabilii patiseri francezi.
Înainte de toate, faceţi o oprire în piaţă pentru a lua:
  • 1 blat de patiserie,
  • 500 ml lapte,
  • 75 g seminţe de mac,
  • 4 ouă,
  • 180 g zahăr,
  • 2 linguri de miere,
  • 400 g brânză de vaci.
Apoi...

Se fierbe laptele şi, după ce se mai răceşte, se adăugă seminţele de mac. Se mai lasă aproximativ 10 minute, după care se adaugă un ou bătut, 50 g de zahăr şi două linguri de miere şi se amestecă uşor.
Într-un castron, se bat trei ouă cu brânza şi restul zahărului.
Se întinde blatul de patiserie (se poate folosi şi blat de chec) peste care se pune amestecul de brânză şi se dă la cuptor 30 de minute. Cuptorul trebuie încălzit în prealabil.
Se scoate tarta de la cuptor, şi se toarnă deasupra amestecul de lapte cu mac după ce s-a răcit. Apoi se mai coace în cuptor 15 minute.

Acum, că totul e gata, îi puteţi completa gustul ori cu pasiunea din Liebesträume für Piano, de Franz Liszt, în interpretarea lui Alvaro Siviero, ori cu arhicunoscuta Bagatelle no.25, Für Elise, a lui Beethoven, în interpretarea lui Mauro Bertoli, pe care o puteţi găsi aici.

Lichior de zmeură

Posted in ,

Deşi zmeura este destul de răspândită, lichiorul de zmeură aproape lipseşte din comerţ. De aceea vă propun o reţetă delicioasă cu ajutorul căreia să vă surptindeţi invitaţii Dvoastră, fie că-l serviţi înaintea cinei, fie că stropiţi cu el ingheţata de la desert ori salata de fructe.
Pentru a pregăti extractul de zmeură, se folosesc 500 g de fructe coapte şi cât se poate de aromate şi 300 ml de alcool. Fructele mucegăite sau viermănoase se vor elimina, iar în locul alcoolului se poate folosi votcă de minim 45 de grade. După ce pasăm fructele (nu se folosesc ustensile din metal pentru că sucul oxidează şi îşi pierde aroma) şi le amestecăm cu alcoolul le păstrăm într-un recipient închis timp de 3 săptămâni, timp în care le vom amesteca zilnic.
După macerare, filtrăm cu ajutorul unei pânze de tifon, iar resturile le presăm cu mâna şi le amestecăm apoi cu apă pentru a le filtra din nou până când extractul va fi de 500 ml.
Pentru a produce un litru de lichior de zmeură de aprox. 25% vol., ne trebuie:
  • 500 ml extract de zmeură;
  • 100 ml rom (a se folosi rom de o calitate superioară);
  • 250 ml soluţie zaharoasă;
  • apă până la un litru.
Unele reţete recomandă folosirea a unui vârf de linguriţă de zahăr vanilat sau sucul unei jumătăţi de lămâie. După lipezire, care poate dura 2-3 săptămâni, se face filtrarea finală cu ajutorul hârtiei pentru filtrul de cafea.

Sfat: Soluţie zaharoasă

Posted in , ,

Pentru producerea casnică a lichiorurilor se recomandă folosirea soluţiei zaharoase, a siropului de zahăr, deoarece adăugarea de zahăr în stare solidă duce la o dizolvare mai greoaie în alcool, la acumularea acestuia pe fundul recipientului şi la înglobarea de impurităţi în lichior.
La pregătirea siropului de zahăr avem nevoie de:
  • 1 kg zahăr
  • 450 ml apă încălzită cu sare de lămâie.
Le amestecăm şi le fierbem. În timpul fierberii, la suprafaţă se formează o spumă, pe care o putem înlătura uşor cu o spumieră. După fierbere mai putem adăuga apă fiartă până la nivelul de un litru, dacă este cazul.
Siropul se poate păstra într-un recipient bine închis, într-un spaţiu rece şi întunecos. Dacă se cristalizează sau se alterează, nu mai poate fi utilizată.

Supă de varză acră şi gulii (Jota)

Posted in , , ,

Discutam deunăzi cu un bun amic despre sonata Trilul Diavolului a lui Giuseppe Tartini, pe care v-o recomand s-o ascultaţi în interpretarea lui Serghei Krylov. Pornind de la această discuţie, am ajuns la istoria turbulentă a peninsulei Istria, care şi-a lăsat amprenta şi asupra bucătăriei slovene; bucătărie în care se reflectă fidel şi se împletesc diferite tradiţii de la cele ale imperiului roman, ale statului feudal german, până la influenţă puternică pe care a exercitat-o în secolul al VII-lea populaţia slavă. Desigur, cel mai important impact asupra gastronomiei zonei îl are bucătăria veneţiană (autoritate care a durat aproape 5 secole, până în anul 1797), extrem de creativă şi diversificată. Nimic neobişnuit pentru un stat bogat cu o flotă puternică şi cu relaţii comerciale în întreaga lume: de la Europa de Nord, până la Extremul Orient.

Cel mai cunoscut fel de mâncare, adânc înrădăcinat în tradiţiile culinare din regiune, este maneštra. Baza maneštrei sunt cartofii fierţi şi fasolea, la care se adaugă legume sezoniere care conferă un nume distinct: maneštra od bobići (cu porumb), jačmika od (cu orz), slanca od sau slanutka (cu năut), koromača od (cu fenicul ori ceapă) etc. Când se adaugă varză murată şi/sau gulie, ea devine jota, un fel de mancare tipic de iarnă, pe care vi-l recomand astăzi.

O caracteristică unică a maneštra este pešt. Pešt este făcută din carne de pasăre şi slănină cu usturoi şi pătrunjel, tocate pentru a forma o pastă. Aceasta se adaugă la supă de la bun început, astfel încât slănina să fie bine făcută.
Să ne oprim însă la jota:

300 g fasole fiartă
3 cartofi tăiaţi cubuleţe
500g varză acră
300 g gulie
100 g slănină tăiată cubuleţe
1 ceapă tăiată mărunt
2 linguri de făină
2 căţei de usturoi zdrobiţi
1 frunză de dafin
100 g şuncă afumată
100 g smântână
sare, piper

Preparare

Ceapa şi făina se călesc uşor în slănina topită apoi se sting cu apă şi se adaugă fasolea, varza şi gulia. Se adaugă usturoiul, dafinul, şunca afumată, se potriveşte de sare şi piper şi se lasă la fiert. După ce este gata supa, se adaugă smântâna.

Porc cu portocale şi scorţişoară

Posted in , , , ,

Ingrediente

  • 1 kg muşchi sau pulpă de porc
  • 1 căpăţână usturoi
  • 2 cepe
  • 2-3 portocale
  • 3 cartofi
  • scorţişoară
  • dafin
  • cimbru
  • pătrunjel
  • ţelină
  • un ardei gras
  • vin alb
  • suc de roşii sau bulion
  • sare, piper

Preparare

Muşchiul de porc se pune în vin cu magheran, usturoi şi restul condimentelor la frigider pentru o zi.
Se aşază în tava unsă cu ulei carnea de porc, cartofii tăiaţi rondele, ţelina tăiată cubuleţe, feliile de portocală, câteva frunze de dafin şi un pahar de vin. Se potrivesc de sare, piper şi cimbru, apoi se acoperă tava cu o folie de aluminiu. Se lasă la cuptor circa 40 de minute.
Între timp căliţi ceapa şi usturoiul cu un baston de scorţişoară. Nu se pune praf pentru că ceapa trebuia să ia doar o aromă fină de scorţişoară. Se adaugă 2 linguri de suc de roşii sau bulion cu apă şi se toarnă în tavă peste carne şi cartofi. Se mai lasa la cuptor aproximativ 40 de minute, din care ultimele 10-15 minute, fără folia de aluminiu. Înainte de a se înlătura folia de aluminiu, se adaugă pătrunjelul tocat. Se serveşte alături de un pahar de Fetească Neagră sau Rioja.
Buen apetito!

Ficat de porc după o reţetă spaniolă

Posted in , , ,


O rapidă reţetă spaniolă:

  • 500 g ficat porc
  • 25 g unt
  • o ceapă mare
  • pătrunjel tocat
  • foi de dafin
  • 5 caţei de usturoi
  • mărar
  • sare, piper

După ce se ţine ficatul aproximativ 20 de minute în lapte, se pune la fiert 5-6 minute alături de pătrunjel, mărar, dafin şi doi căţei de usturoi tăiaţi mărunt. Atenţie, la fiert, nu se pune sare deoarece ficatul se va întări prea mult. După prăjire, în interior, ficatul trebuie să fie mai moale.
Se scoate din apa în care a fiert şi se taie felii de grosimea unui deget, care se tăvălesc în făină ca apoi să fie prăjite în unt maxim un minut. Alături, căliţi usturoiul şi ceapa tăiată julien.
Peste ficatul prăjit,se aşază ceapa călită şi se poate servi cu garnitură de cartofi natur, ori cartofi prăjiţi.
Buen apetito!

Cartofi cu nuci şi roquefort

Posted in , , , ,

O reţetă simplă, rapid de preparat şi de efect.

10 cartofi de mărime mică
50 g miez de nucă
80 g roquefort sau brie
30 g unt
2 linguri de ulei de măsline

Cartofii se spală şi se fierb 15-20 minute la aburi sau în apă cu sare, apoi se reîmprospătează cu apă rece. Se prăjesc uşor 4-5 minute în ulei de măsline cu sare şi piper. Miezul de nucă se taie mărunt sau se macină şi se amestecă cu brânza. Cartofii se taie în câte patru felii, care se ung cu amestecul de nucă şi brânză, apoi se prind două câte două cu scobitori şi se pun pe o tavă acoperită în hârtie de copt. Se lasă la cuptor preîncălzit vreo 4-5 minute.
Se serveşte cald, ca aperitiv, simplu sau cu salata.

Cartofi gratinaţi

Posted in , , ,

Astăzi ne vom opri asupra celei mai folosite legume din lume, oricum i-ai spune: solanum tuberosum, pomme de terre, patata, potato, batata sau bobâlcă, vovică, bandraburcă, crumpenă, cuculă ori barabulă. Acesta este cartoful. Cu o valoare calorică scăzută (80kcal/100 grame la cartoful fiert) este bogat în amidon, dar şi în zaharuri (carbohidraţi complecşi).

6 cartofi mari
100g smântână
unt
pătrunjel tocat
100g caşcaval ras
sare, piper

Preparare
Cartofii se spală şi se bagă la cuptor timp de 45 de minute la foc potrivit. După ce se scot şi se lasă să se răcească, se taie în jumătate pe lungime şi se scobesc cu grijă să nu se crape coaja, iar miezul se amestecă alături de smântână, unt, pătrunjel, sare şi piper. Cu acest amestec se umplu cartofii şi se rade deasupra caşcaval. Se mai pun la cuptor câteva minute pentru a se gratina.
Poftă bună!

O mai bună cunoaştere a scorţişoarei

Posted in ,

Scorţişoara: nelipsitul condiment al unui vin fiert reuşit. Cam aici se opreşte popularitatea scorţişoarei în bucătaria noastră, deşi ea a fost cunoscută omenirii încă din antichitate, fiind folosită de către egipteni în procesul de îmbălsămare. Herodot, Biblia şi alte scrieri vechi amintesc acest condiment de o frumoasă culoare galben-brun, cu miros puternic aromat şi un gust extrem de dulce şi fierbinte. Aroma ei se datorează uleiului conţinut de scoarţa aşa-numitului copac de scorţişoară, sau Ceylon, o specie care aparţine familiei Lauraceae.

Deşi este un condiment propriu bucătăriilor asiatice, îl puteţi găsi în multe preparate „europene” din Evul Mediu până în ziua de astăzi, iar medicina naturistă ni-l recomandă pentru a combate bolile de inimă, colesterolul, acneea, durerile de măsea şi multe altele. Scorţişoara este indicată şi în unele diete.

La micul dejun, ungeţi o felie de pâine prăjită cu miere şi presăraţi praf de scorţişoară deasupra pentru a vă aroma toată ziua care va urma.

File de porc cu caşcaval şi kiwi proaspăt

Posted in , , , ,

Vă propun o reţetă delicioasă, franţuzească, nepretenţioasă... Sau cum poţi pregăti muşchiuleţ de porc în 10 paşi.

  • 800 g muşchiuleţ de porc
  • 2 cepe
  • 1 kiwi
  • 30 g unt
  • 1 pahar vin roşu
  • 6-8 felii de caşcaval
  • sare, piper

Preparare

1. Se toacă ceapa.
2. Se curăţă fructul de kiwi şi se taie în felii subţiri.
3. Carnea se taie în felii groase de aprox. 3 cm. Se asezonează.
4. Se pune ceapa la călit în unt.
5. Se adaugă feliile de muşchi şi se prăjesc timp de 3-5 minute pe fiecare parte.
6. După ce se scot, se menţin la cald.
7. Se toarnă vinul în tigaie, peste ceapa călită, şi se fierbe până se îngroaşă sosul.
8. Şe pun feliile de muşchiuleţ într-o tavă, iar deasupra se pune câte o felie de kiwi şi caşcavalul feliuţe sau ras.
9. Se ţine la cuptor până se înmoaie caşcavalul.
10. Se serveşte cald, însoţit de sosul de vin.
Bon appétit!

Sote grecesc de ceapă

Posted in , , ,

Tradiţionala medicină naturistă ne recomandă de secole folosirea cepei în dieta noastră zilnică. Această salată poate înlocui cu uşurinţă un prânz oferindu-ne o cantitate suficientă de calorii pe perioada postului.
o lămâie
100 ml de apă
4 linguri de ulei de măsline
3 linguri de vin alb
1 căţel de usturoi
1/2 linguriţă seminţe de coriandru măcinate
o frunză de dafin
2 cepe mari sau feniculi
sare, piper
pătrunjel verde
Tăiaţi lămâia în felii subţiri şi aruncaţi sâmburii. Amestecaţi apa, uleiul, lămâia, vinul, usturoiul zdrobit, coriandrul, piperul şi fierbeţi timp de 10 minute.
Între timp feliaţi ceapa sau feniculii, apoi adăugaţi în oală să fiarbă aproximativ un sfert de oră până se înmoaie. Cu o spumieră, scoateţi legumele într-o farfurie şi stropiţi-le cu zeama rămasă, apoi ornaţi-o cu pătrunjel tocat. Se serveşte rece şi se mai poate adăuga iaurt sau lapte bătut.

Nuci picante

Posted in , ,

Pentru astăzi vă propun un desert pe cât de rar întâlnit, pe atât de delicios.

2 ceşti miez de nucă
2 linguri de unt
¼ sirop de arţar
2 linguri zahăr brun
sare
ardei iute uscat şi tocat

Prăjiţi miezul de nucă într-o tigaie şi mestecaţi continuu până când este uşor rumenit. Adăugaţi untul şi amestecaţi mereu până când untul se topeşte iar nucile sunt acoperite. Apoi adăugaţi siropul de arţar, zahărul şi ardeiul iute. Amestecaţi continuu, la foc mic, până când lichidul se evaporă, iar nucile sunt bine acoperite. După ce se răcesc, puneţi-le la păstrare într-un vas acoperit timp de 2-3 săptamâni.

Linguine cu fructe de mare

Posted in , , ,

Cine n-a auzit de paste? Orice restaurant are în meniu preparate din paste, iar părinţii şi bunicii ne-au încântat copilăria cu „spaghete”, „melcişori” ori „macaroane cu brânză”. Este şi oarecum firesc, dacă ţinem cont de faptul că istoria pastelor are o vârstă considerabilă, de aproape 4 milenii, din neoliticul târziu. Deşi astăzi ele definesc bucătăria italiană, cele mai vechi indicii asupra unor forme incipiente de fidea din mei provin din situl arheologic Lajia, din nord-vestul Chinei. Adevărata origine a pastelor nu este întrutotul lămurită, paternitatea lor fiind dezbătută atât de chinezi şi italieni, cât şi de arabi.
Linguine-le sunt asemănătoare spaghetelor şi sunt caracteristice regiunii italiene Campania. Acestea se prepară îndeosebi cu fructe de mare sau scoici.

  • un pachet de paste linguine
  • ulei de măsline
  • 450 g de fructe de mare
  • 8 căţei de usturoi tocaţi
  • ardei iute tocat
  • pătrunjel verde tocat
  • ulei de masline
  • busuioc
  • ½ ceaşcă de parmezan ras
  • sare, piper negru
Preparare. Fierbeţi pastele cât să se înmoaie, scurgeţi-le şi păstraţile la cald. Între timp, căliţi usturoiul şi ardeiul iute până când usturoiul capătă o culoare aurie. Apoi adăugaţi sucul de roşii. Când începe să fiarbă, adăugaţi fructele de mare cu restul ingredientelor şi lăsaţi să fiarbă la foc mic aprox. 10 minute. La sfârşit adăugaţi parmezanul ras şi amestecaţi sosul cu pastele. Opţional, puteţi pune o linguriţă de zahăr în prepararea sosului.
Linguine-le se mai pot prepara cu homar, creveţi sau scoici.

Pere în sirop de şampanie

Posted in , , , ,


Acum, că Dragobete, fiul Babei Dochia, bate la uşă, vă propunem un desert uşor de pregătit, pe care să-l serviţi de ziua patronului dragostei şi a bunei dispoziţii de pe plaiurile româneşti. Aşadar punem la îndemână:
  • 2 pere
  • 150 ml şampanie
  • 150 ml apă
  • 80 g zahăr
  • 2 batoane de scorţişoară.
Se încălzeşte apa şi şampania. Se adaugă zahărul, scorţişoara apoi perele curăţate de coajă şi de seminţe. După ce fierb 15 minute la foc mic, se lasă să se răcească în sirop. Se aşază în cupe individuale şi puteţi pune pentru puţină culoare praf de cacao, caramel, ciocolată rasă sau frişca. De gustibus non est disputandum.
Acum nu ne mai rămâne decât să cântăm:
Matraguna, Doamna buna,
Nu te iau de bolunzit,
Ci te iau de indragostit;
Nu te iau sa bolunzesti,
Ci te iau sa indragesti!

Lichior din miere

Posted in ,

Lichiorul din miere, bärenjäger, îşi are originea în împrejurimile Koenigsberg-ului din Prusia de est şi datează din secolul al XIV-lea. Se povesteşte că ţăranii din aceste zone amestecau alcoolul cu mierea pentru a putea captura urşii care le ameninţau gospodăriile. De aici vine şi denumirea de bärenjäger, care se traduce prin "capcana ursului".
Este un lichior cu un volum de alcool mai ridicat, de 30-45%. Noi vă propunem varianta de 42% vol., pe care vi-l recomandăm alături de Mazurka in C Minor Op.56 No.3 a lui Frédéric Chopin. Aşadar, pentru obţinerea unui litru de lichior de miere 42 % vol., vom folosi:

  • 450 g miere
  • 440 ml alcool alimentar
  • apă

Preparare

Mierea diluată în 250 ml apă se încălzeşte până se dizolvă. După răcire se adaugă alcoolul alimentar şi se completează cu apă până la un litru. În cazul în care culoarea este prea deschisă, se poate colora cu zahăr ars. După ce lichiorul s-a limpezit, se filtrează prin hârtie. Pentru a grăbi procesul de limpezire, se pot adăuga 4-5 g de oxid de magneziu sau kiselgur (se pot găsi în farmacii). Pulberea aderă la impurităţi iar lichiorul se filtrează uşor putând fi păstrat, astfel, mult timp.

Sfat: Un gust plăcut mâncărurilor din peşte

Posted in ,

După ce desfaceţi scoicile, utilizaţi zeama lor pentru a spori aroma preparatelor din peşte. Nu uitaţi că este absolut obligatorie trecerea printr-o sită fină căptuşită cu un prosop de bucătărie. În caz contrar, veţi găsi nisip şi alte impurităţi în sosul sau mâncarea dumneavoastră.

Sfat: Prevenirea înnegririi ciupercilor

Posted in , ,

După ce curăţaţi şi feliaţi ciupercile, stoarceţi o lămâie şi amestecaţi uşor pentru a preveni înnegrirea. Ciupercile vor rămâne proaspete cu un plus de gust.

Harissa

Posted in , ,

  • 10-12 ardei iuţi roşii uscaţi
  • 3 căţei de usturoi
  • 1/2 linguriţă de sare
  • 2 linguri de ulei de măsline
  • 1 linguriţă coriandru măcinat
  • 2 linguriţe seminţe de chimen măcinate

De multe ori considerat a fi nativ din Tunisia, harissa este un ingredient comun pentru bucătăria din Maroc, Algeria şi Libia preparat din ardei iute şi condimentat cu usturoi, chimen şi coriandru.
Istoria acestui sos se împleteşte cu cea a ardeiului iute şi există multe varietăţi, însă toate au cuplu de ingrediente comune. Pentru a-i tempera iuţimea, spre exemplu, în unele zone se adaugă ardei copţi sau roşii; într-altele, zeamă de lămâie. Însă vă prezentăm varianta cât mai apropiată de cea tradiţională; un plus de neegalat pentru cuşcuş, marinate, supe, sandwich-uri, legume prajite, orez şi tăiţei, pentru carnea de pui, de vită sau peşte.

Preparare

Scufundaţi ardeii uscaţi în apă fierbinte timp de 30 de minute. După ce îi scurgeţi, scoateţi tulpina şi seminţele. Apoi amestecaţi-i într-un blender cu usturoiul pisat, sarea şi uleiul de măsline. Se adaugă mirodeniile rămase şi se amestecă pentru a forma o pastă moale. Pentru a se menţine într-o stare proaspată, turnaţi un strat subţire de ulei de măsline deasupra şi păstraţi-l la frigider într-un borcan etanş.

Marinată cu harissa: amestecaţi harissa cu iaurt simplu şi frecaţi carnea de pui, vită sau de peşte, ori legume şi lăsaţi la marinat pentru câteva ore.

Vişinată

Posted in ,

Lichiorurile îşi au originea în Italia secolului al XIII-lea, unde nu erau altceva decât medicamente îndulcite. Medicul mai multor papi, Arnoldus Villanovanus, a fost primul producător cunoscut de lichioruri. Ca şi astăzi, clienţii lui aveau probleme în a lua medicamente fabricate din plante şi substanţe neplăcute la gust. Pentru a uşura administrarea lor, ele erau îndulcite cu miere şi suc de prune deoarece zahărul era, la sfârşitul Evului Mediu, mult prea scump şi greu de procurat.
În 1533, Catherina de Medici se mută la Paris pentru a deveni soţia contelui de Orleans – cel care va deveni mai târziu Henric al II-lea al Franţei – aducând cu ea şi un specialist în producţia de lichioruri. Astfel lichiorurile, care erau până atunci doar un privilegiu al farmaciştilor, au fost perfecţionate continuu şi aduse la cel mai înalt nivel de rafinament şi popularitate.

Preparare

Pentru un litru de vişinată sunt necesare aproximativ 500g de fructe coapte. Fructele trebuie să fie foarte coapte pentru că atunci au aromă deplină şi zahăr suficient. Spălate, curăţate de cozi şi de sâmburi vişinele se pun la fermentat pentru 5-7 zile şi se amestecă zilnic pentru prevenirea oţetirii. La nevoie se pot pune 2,5 g de drojdie proaspătă dizolvată în suc. După ce fermentarea încetează, se filtrează printr-o pânză de tifon, iar sucul va fi conservat cu 150 g de alcool până se va pregăti şi un extract din resturile de la filtrare; în extract vom include sâmburii zdrobiţi în prealabil (nu folosiţi mai mult de un sfert din sâmburi deoarece conţin acid cianhidric) şi vom adăuga 150 ml de alcool. Totul este lăsat 14 zile la macerat. Acest al doilea extract se va filtra prin hârtie şi vom adăuga apă pâna la o cantitate totală de 150 ml.
Astfel, pentru 1 litru de vişinată 25 vol. % vom folosi:
  • aprox. 450 ml suc fermentat, alcoolizat;
  • 150 ml extract din resturile de după fermentare
  • 50 ml alcool sau ţuică de calitate superioară
  • 280 ml soluţie zaharoasă (apă cu zahăr în proporţie de 1:2 fiartă şi răcită)
  • apă până la 1 litru
O combinaţie foarte apreciată este cea de lichior de vişine şi rom. În acest caz se înlocuiesc cei 50 ml de alcool cu 100 ml rom jamaican autentic de 40 vol. %.
Vişinata poate fi consumată după două săptămâni şi poate fi depozitată fără probleme timp de un an, la loc întunecat şi răcăros.

Aperitiv de mânzat cu ton (Vitello tonnato)

Posted in , , , ,

  • file de mânzat
  • ton la conservă
  • ardei iuţi
  • maioneză
  • foi de dafin
  • busuioc
  • cimbru
  • lămâie
  • pătrunjel
  • piper boabe
  • sare
  • vin alb
Elegantul aperitiv italian Vitello tonnato datează din secolul al XIX-lea, când Piemont-ul, prin alierea cu Liguria, capătă un important acces la comerţul cu ton, ulei, lămâi şi ardei iute, principalele condimente ale sosul de ton. Cu siguranţă, folosirea maionezei apare mai târziu, probabil pe la mijlocul secolului XX.
Astfel, de-a lungul timpului, au apărut diverse variante de preparare. În unele locuri carnea de mânzat se frige uşor în ulei înainte de a se fierbe în vin alb alături de morcovi, ţelină, ceapă şi foi de dafin. Unii bucătari recomandă doar fierberea cărnii în apă cu busuioc, cimbru, dafin etc. sau servirea file-ului de mânzat separat de sosul de ton. Însă această variantă se îndepărtează de la scopul iniţial al acestui fel de mâncare italian, deoarece nu ar permite ca aromele sosului de ton şi textura delicată a file-ului să se integreze pe deplin.

Preparare

Se fierbe carnea în vin cu foile de dafin, busuiocul, cimbrul, pătrunjelul şi piperul, după care se lasă să se răcească, se împachetează în folie de aluminiu şi se pune la frigider pentru 2-3 ore, preferabil chiar peste noapte. Pentru sos, amestecaţi maioneza cu tonul până devine o pastă moale, apoi adăugaţi sucul de la o lămâie, sarea şi piperul. Sosul nu ar trebui să fie nici prea vâscos, dar nici foarte fluid. Pentru consistenţă se pot adăuga şi câteva linguri de smântână. După ce sosul este gata, se scoate carnea şi se feliază cât de subţire posibil, apoi se aranjează pe un platou şi se acoperă cu sosul de ton. Stratul de sos nu trebuie să fie prea gros. Platoul se ornează cu ardei iuţi sau felii de ouă fierte tari.
Puteţi servi alături de un Sauvignon Blanc.
Poftă bună!

Aukro.ro